TINUTUL HALMAGIULUI

"Apartinand acestei regiuni, in ordine biologica chiar, cercetarile noastre n'au fost animate numai de curiozitatea stiintifica, cat mai cu seama de dorul de a gasi solutii mantuitoare pentru combaterea suferintelor. Astfel, concomitent cu activitatea teoretica, de inregistrare a realitatii date, prin infiintarea de pepeniere de pomi fructiferi (in Lazuri, Halmagiu si Bodesti), prin popularizarea serbarii si a practicii sadirii pomului la tineretul scolar, prin publicatiuni de propaganda, ani dearandul am cautat sa coboram actiunea si pe terenul infaptuirilor practice. Ne-am apropiat, deci, de aceeace se preconizeaza prin monografia sociologica a caminelor culturale.
In cursul anilor facand sondagii si in alte diferite domenii, iar acum punandu-se tot mai insistent monografierea tarii; cu scopul de a contribui la cunoasterea fenomenului romanesc, facem sa apara materialul adunat, intr'o serie de volumase de cate 10-15 coale de tipar, cari impreuna vor constitui: Monografia Tinutului Halmagiului. In parte, materialul a fost utilizat ca articole de reviste si ziare, ba chiar si in cateva publicatiuni independente. El apare insa acum intregit si coordonat, urmand, pe cat cu putinta, scoala sociologica a profesorului Gusti, presedintele Institutului Social Roman.
Ne dam bine seama ce pretentioasa este denumirea de monografie si cat de slabe sunt puterile unui singur autor pentru a trata cu competenta cuvenita noianul de probleme ce implica acest subiect. Avand insa asigurate cateva pretioase colaborari, si nadajduind a gasi si altele, am pornit totusi la drum.
Din lucrarea aceasta subsemnatul am terminat cadrul istoric in patru parti, de cate un volum. Am tratat intr-un alt volum manifestarile economice. Am cules un bogat material pentru cadrul psihologic.
Compozitorul Montia a inregistrat folclor muzical. Profesoara Maria Vestemeanu, facand parte din echipa studenteasca Varfurile a Fundatiei Culturale Regale "Principele Carol", a executat masuratori bio-antropologice. Tot la acest cadru aduna material medicul Dr. Pavel Iva, conducatorul dispensarului din Varfurile.
Pana in prezent sunt tiparite trei volume din cadrul istoric.
Volumul I cuprinde istoria veche incluzand revolutia lui Horia. Asteptand sa primim dela Muzeul National din Budapesta documentul privitor la voevodul Moga, volumul acesta apare cu intarzaiere, dupa ce se tiparise intai volumul II si III. Pentru achizitionarea acestui document inedit, multumim d-lui Moise Balta, consului nostru la Budapesta. Precum, suntem datori a multumi profesorului Nestor Covaciu, bibliotecarul Palatului Cultural din Arad, care cu multa pricepere si ravna neobosita ne'a servit totdeauna bibliografia necesara.
Volumul II trateaza intaia jumatate a sec XIX, incluzand revolutia lui Avram Iancu, precum si, in legatura cu aceasta, pioasele manifestari organizate pentru cinstirea memoriei eroilor localnici, prin monumente si serbari comemorative. Partea aceasta a fost scrisa in anul 1935, cand a si aparut sub titlul "Cultul eroilor in Muntii Apuseni" in Biblioteca Ligii Antirevizioniste, Arad, de unde am extras o aci in anul 1937.
Volumul III cuprinde manifestarile politice si infaptuirile realizate pe teren cultural in epoca de relativa libertate nationala a Zarandului (1850-1876), mai apoi luptele sustinute pentru conservare nationala sub presiunea dualismului austro- ungar, pana la izbucnirea razboiului mondial. La finele capitolelor se dau biografiile figurilor reprezentative. A aparut in anul 1937.
Volumul IV cuprinde evenimentele Unirii (1918- 1919). Intrucat autorul indeplinise pe vremuri functia de comandant al garzilor nationale din sectorul Halmagiului, avand ocazia sa inregistreze zi de zi desfasurarea evenimentelor, lucrarea aceasta se prezinta sub forma de jurnal. Contine: revolutia din toamna anului 1918 si constituirea Consiliului National ROman din Arad, infiintarea si activitatea consiliilor si a garzilor nationale din tinutul Halmagiului, infiintarea Corpului Voluntarilor Horia in Brad, Baia de Cris si Halmagiu, apoi pornirea ofensivei armatei romane din Halmagiu la 16 aprilie 1919. La sfarsitul lucrarii se dau in ordine alfabetica schite biografice ale persoanelor inplicate in aceasta actiune. Volumul acesta se va tipari la anul viitor, cand se implinesc douazeci de ani de la desrobire.
Cartile acestea se scriu in primul rand pentru intelectualii si peste tot pentru populatia din tinutul Halmagiului, ca sa serveasca, atat pentru imbogatirea cunostiintelor de folos practic, cat si pentru desfatare sufleteasca. Punand aci tot ceeace credeam ca trebuie sa stie cetateanul despre satul si regiunea sa, cunostiinte pe care nu le poate da scoala tip, aceeasi pentru tara intreaga; ele se pot utiliza si ca manuale scolare regionale in vederea localizarii invatamantului.
Cat priveste metoda de cercetare si forma de expunere, ni le am insusit pe teren, adancind fenomenele specifice regiunii, care se cer indrumate si asistate. Propagand cultul naturii si cultul eroilor, initiativa noastra a tinut sa se puna in slujba nazuintelor de mai bine, si in domeniul ideilor morale.
Tot in acest plan mai urmarim exaltarea patriotismului local si prin solidarizarea intelectualilor plecati de aci, crearea unui cult pentru mica noastra patrie zarandeana, reservoriu uman din care s'a primenit si se imbogateste mereu campia Crisanei si a Banatului cu satele si orasele sale.
Ce frumos ar fi daca bogatasii nostrii s'ar putea decide sa-si inalte cate o vila in localitatea de obarsie a neamului lor. Tinutul Halmagiului intrunind in acelas timp si optime conditii de vilegiatura, acolo ar pleca pentru odihna de vara familiile orasenilor. Acolo ar pleca batranii, sa-si petreaca ultimele zile si sa se ingroape alaturi de parintii lor, continuand astfel firul traditiei.
In satele noastre, pe acelas petec de pamant, in fundul unei vai, pe coasta ori fruntea unui deal, vecueste din mosi stramosi aceeasi familie, pana cand la oras, omul se muta din strada in strada, si piere, deobiceiu, in a doua sau a treia generatie. Orasanul nu are traditie, si fara suportul moral al traditiei nu exista inaltare sufleteasca. Deaceea am socotit sa ne punem in slujba acestei idei. "