SITUL ARTEI NAIVE ROMANESTI- Scoala de la Brusturi

Dum Aug 16, 2009 10:04 pm Scris de Admin



ARTA NAIVA

O scoala de pictura naiva

Cind neuitatul Ion Nita Nicodin, pentru ca neuitat va ramane, isi expunea la Arad primele sale tablouri, senzatii din cele mai insolite, pareri din cele mai contradictorii se exteriorizau pe fata sau prin dos despre o astfel de pictura. Insasi denumirea de ,,pictura naiva," …

Comentarii: 0

Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» "Tara Halmagiului"- suita simfonica de Nicolae Boboc
Mier Noi 11, 2009 12:05 am Scris de Admin

» Proiecte educationale - participanti elevii claselor II-IV
Dum Noi 01, 2009 1:46 pm Scris de veronicafilip

» NEDEIA TARII HALMAGIULUI
Mar Sept 15, 2009 3:26 pm Scris de Admin

» MARCEL PETRISOR
Mar Sept 15, 2009 3:23 pm Scris de Admin

» "CRÂMPEIE DIN ISTORIA HĂLMAGIULUI 1919 – 2009"- preot paroh Viorel Nan
Dum Aug 16, 2009 10:08 pm Scris de Admin

» SITUL ARTEI NAIVE ROMANESTI- Scoala de la Brusturi
Dum Aug 16, 2009 10:04 pm Scris de Admin

» Fotografii de la Nedeia "Tarii Halmagiului" 2009
Dum Aug 16, 2009 9:55 pm Scris de Admin

» JUDETUL ZARAND, UN JUDET DESFIINTAT IN ANUL 1876 - studiu realizat de Viorel Gh. Tigu
Vin Mar 13, 2009 10:35 am Scris de Admin

» ARBORI GENEALOGICI
Vin Mar 13, 2009 10:27 am Scris de Admin

Galerie


Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare

SITUL ARTEI NAIVE ROMANESTI- Scoala de la Brusturi

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

SITUL ARTEI NAIVE ROMANESTI- Scoala de la Brusturi

Mesaj  Admin la data de Dum Aug 16, 2009 10:04 pm



ARTA NAIVA

O scoala de pictura naiva

Cind neuitatul Ion Nita Nicodin, pentru ca neuitat va ramane, isi expunea la Arad primele sale tablouri, senzatii din cele mai insolite, pareri din cele mai contradictorii se exteriorizau pe fata sau prin dos despre o astfel de pictura. Insasi denumirea de ,,pictura naiva," contraria pe multi ,,obiectele inramate" -starnind oricum curiozitatea la si mai multi. Iar acel om fara pereche de bland si de-ntelept, aureolat de o candoare nemaipomenita, explica senin si binevoitor oricui se arata doritor sa afle povestea tablourilor sale, ce vrea sa zica scena cutare sau cutare.
Pentru el fiecare tablou avea o poveste. ,,M-am gandit sa fac niste chipuri" - era justificarea simpla, miraculos de simpla a tuturor plasmuirilor sale. Dar miracolul- asa ceva exista virtual in mai toate tablourile sale- venea din talmacirea de o deosebita intensitate emotionala a universului inconjurator, a lumii Apusenilor sai dragi prin marturia unui suflet pur ca un cristal.
Munti, ape, case, brazi, oameni- tuturor acestor elemente ale lumii in care a trait, el le-a daruit dragostea lui sincera, nesfirsita. Bineinteles ca nu exista in pic-tura lui legile perspectivei, ductul liniei calificate, etc. ci stangacia formelor si a coloritului si altc stangacii, dar cata prospetime in toate si cata imaginatie magnific copilareasca, sublim gingasa. Ion Nita Nicodin din Brusturii Halmagiului ramine categoric un artist adevarat poate eel mai de seama reprezentant de pana acum al artei naive romanesti. Ba si mai mult, ramane singurul, cu adevarat singurul intemeietor de scoala de pictura naiva romaneasca aici la noi pe meleagurile aradene, pe unde au calcat pasi Iancului.
Rodica Nicodin, Petru Mihut si Maria Mihut sint discipolii sai, i-au fost ucenici si ortaci, s-au lasat purtati intr-o lume care le-a dezvaluit-o el, le-a deschis ochii asupra celor vazute si simtite dc el si toti dinpreuna s-au bucurat de ea, s-au simtit fericiti in contemplarea ei si punerea ei pe panza. Iar daca au facut o "scoala", daca au putut s-o faca, se datoreaza deopotriva dascalului, dar si izvorului racoros de munte de la care se adapau- teazaurului comun de simtire, prilej pentru spontan, neasteptat si luxuriant sa prinda viata si chip si eternitate. Desigur, pentru fiecare in expresie proprie. Desigur, cu granite riguroase intre ei, granite care sunt si nu sunt. Ceea ce-i desparte in culoare sau in tematica de pilda, ii uneste indata la nivelul transparentei mitice, o mitica infatisata cu neconfundabil suflet romanesc.
Pentru ca ceea ce straluceste ca aurul, si mai mult! - in tablourile celor trei fericiti mostenitori ai baciului Nita este acest suflet romanesc, sublimal in traditia satului motesc de pe vaile si povarnisurile Tarii Halmagiului. Au venit spre noi din acea fata de basm, cu bratele plinc si cu ochii plini de incintari. Se pot privi in expozitia de acum si pretui cum se cuvine noile lor comori.

CATALIN IONUTAS


...Autodidacti, privitori atenti la spectacolul vietii, naivii din Brusturi ,,ascund" in suflet spre a dezvalui privirii spectacolulul Urform-ul (arhetipul) istoriei sarbatoresti a locului.
Fiindca "surprinderea" plastica a oricarui fenomen, indiferent ca e vorba de un ,,Peisaj de iarna", ,,Moara din sat", "Culesul merelor" sau "Cu vitele la munte" (Rodica Nicodin), "Toamna la Brusturi", "Tarani la coasa", "Iancu in Campul Romanii", "Femei la scaldat" etc. (Petru Mihut), reuseste sa aduca in prim plan aperceptiv simplitatea de inceput a lucrurilor, varsta adamica a faptelor. "Incremenirea" privirii pe un obiect sau peisaj are darul scoaterii acestora din timp, sustragandu-le miscarii si asigurandu-le aerul sarbatoresc dintr-un inceput. O simbolica nemiscare a miscarii trezeste senzatia duratei nepornite inca in curgere sau deja desfasurate. "Toamna la Brusturi" a lui Petru Mihut impleteste intr-un minunat tablou inefabilul verdelui de munte cu griurile unei lumini ce vine dinauntru, ce emana din peisaj si nu din soarele rosu (o mica pata) ce parca nici nu si-a castigat inca lumina genezei".

Ioan Biris - "Cariatide"


Petru Mihut are un simt ascutit al culorii. Peisajele sale au o exceptionala forta a armoniilor cromatice; tonuri coapte, sprintare potriviri de culori (precum in surprinzatorul "Interior" de casa taraneasca). O lume a traditiilor stravechi, a unei civilizatii caracteristice care se preschimba astaz sub un orizont coplesit de soare.
Rodica Nicodin e o veritabila poeta. Peisajele linistite, primitoare case taranesti, ierni cu alburi curate, atmosfera goapodariei, a livezii, a satului notata intr-o aglomerare joviala de amanunte. Si admirabile picturi pe sticla care valorifica, intr-un stil autentic, o veche stiinta a culorii din aceste locuri.

Dan Grigorescu, "Romania libera", 25 oct. 1978


Satul Brusturi a vazut lumea; lumea a admirat satul Brusturi. Locul, fara indoiala, este pitoresc. Frumusetea lui ni se dezvaluie insa pe deplin numai prin ochii acestor pictori, care seara de seara ori in zile de sarbatoare ii "reconstituiesc" rabdator si melodic, de la frunza copacului pana la acoperisul hambarului. Frumusetea lui e data in primul rand de candoarea privirii si miscatoare curatenie sufleteasca a taranilor pictori".

Revista "Contemporanul", C.R.Constantinescu


Ei se prezinta pentru prima oara in Expozitia republicana din 1974 unde obtin medaliile de bronz si respectiv, de argint, iar in aprilie 1975 participa cu cite 3 lucrari la Salonul mondial de pictura naiva de la Lecallois- Perret (Paris). Operele lor, au putut fi admirate inca din 1974, dar si in editia 1975 a manifestarilor cultural artistice pe care le reuneste ,,Primavara aradeana" fertila sub aspectul debuturilor pe mai multe planuri, iar acum Galeriile ,,Tribuna".
Rodica si-a insusit arsenalul tehnic si tematic la o varsta cind altii pasesc treptele invatamantului artistic (are abia 23 de ani). Pictura sa, gest analitic fara prjudecati nu vine sa adauge decat un teritoriu mai intim la orizontul tematic frecventat de maestrul ei, armonii mai calde in care feminitatea rustica reuseste sa cucereasca daca nu intotdeauna pentru un alt cantec, in orice caz o altfel de dorinta de a-1 asculta".
Petru Mihut dispune de resurse afective foarte originale si dezvolta aspecte ale formei ce pot largi Universul sensibil al picturii brusturene. Petru Mihut nu prea preocupat de petrecerea vegetala de atmosfera, de depistarea particularitatilor unui subiect, deocamdala. El este receptiv la leitmotive, la temele adanci intrate in constiinia generala, susceptibile sa se integreze in campul semantic ce formeaza cultura vizuala locala. Demn de subliniat este insa faptul ca aceste leit-motive nu sunt traduse comod dupa clisee imagistice la indemana ci reformulate plas-tic cu rigoarea unui talent a carui autenticitate este mai presus de orice indoiala".

Vasile Savonea- "Tribuna"- 3 iulie 1975


Stele ale picturii naïve

Cineva scria deosebit de sugestiv ca frumosul calendar al Brusturilor ,,se exprima in dimensiuni concrete de munca si viata, asa ca anii brusturenilor sunt impartiti in "vremuri" ale unor stari si fapte, ale muncii si ale trairilor spirituale". Care este miezul acestor cuvinte? Ca timpul celor ce muncesc si traiesc in Valea Dolei este impartit in vremea mieilor, vremea sanzienelor si a coasei, vremea cireselor si a alunelor, vremea culesului merelor, vremea sezatoriior, vremea nuntilor si a ospetelor. Iata un fascinant calen-dar, o randuiala concreta in orizontul zarilor si liniilor frante ale Apusenilor, pe care motii le poarta cu ei sub cerul albastru al Vaii, ori in spectrul culorilor fiecarui anotimp. Din "vremea sanzienelor si a coasei", cand s-a implinit un an de cand cel mai mare pictor naiv al tuturor crangurilor din Valea Brusturilor a trecut in nefiinta, s-au mai scurs, in acest univers mirific, citeva ,,felii" din calendarul pasnic al locului.
In acest an ciresii au inflorit si au rodit fara sa-i mai priveasca de sub "streasina" caciulii badia Nita, iar merii din livada si-au ascuns ionotanele printre frunzele brumate de toamna, iradiind vapaia unor fantastice culori, pe care numai el parea ca este in stare sa le transpuna pe panza, pentru a invinge astfel ,,vremurile". Dar iata ca in aceeasi casa cu fata spre Valea Dolei,- in podul careia Rodica Nicodin, nora cunoscutului pictor naiv, a luat ,,niste vopsele si o rama de stup (de langa stupii de albine pe care-i avea in curte)" si a inceput sa lucreze (era prin 1973) cu resturi de culori, stoarse din niste tuburi mici, pe care le-a diluat cu petrol,- dupa opt ani de mun-ca rodnica arta ei a fost inrcununata cu Premiul I al celei de a III-a editiii a Festivalului national "Cantarea Romaniei" facand ca steaua lui Ion Nita Nicodin sa continuie sa straluceasca pe cerul Brusturilor un cer albastru, dar si un cer de zapada si de un amestec dc culori pastelate, cum este el in acest calendar al "sezatorilor".
Prin talentul acestei modeste si frumoase artiste amatoare - ,,pictez mai ales seara, cu toate ca dupa o zi indelungata de lucru, cand intri in casa nu ti-ar mai trebui altceva decit sa te incalzesti si sa te odihnesti", ne marturisea cu o deosebita sinceritate aceasta pictorita naiva — culorile vii ale lui Ion Nita Nicodin continua sa se aseze pe pinza, gingasia florilor, covorul aprins al frunzelor, dealurile si copacii inzapeziti, traditiile motilor, toate nu pier, isi primesc forme plastice noi, forme filtrate prin sufletul si sensibilitatea delicatei piciorite naive. Dar alaturi de ea, mai in vale, in catunul Buceava, in casa in care s-a nascut alte doua stele ale picturii naive transilvanene- parintii ei, Petru si Maria Mihut, si ei laureati ai celei de a III-a editii a festivalului muncii si creatiei libere, cu premiul al II-lea si al III-lea- continua sa redea, prin limbajul specific al culorilor, cronica vremii prezente in Valea Dolei.
In cele doua case, pierdute in sirul celorlalte din crangurile Vaii Brusturi, case in care am intrat de nenumarate ori, trei artisti amatori repovesteau prin intermediul picturii naive traditii si obiceiuri locale, intr-o cadenta in care anotimpurile, cerul, soarele, stele, zapada si ploile, muntele si omul se contopesc intr-o entitate cosmica indestructibila..

EMIL SIMANDAN


INEDITUL ARTEI NAIVE

Arta naiva a aparut pe fundalul evolutiei civilizatiei tehnologice, al exceselor uniformizatorice ale productiei industriale, ca si al intensificarii circulatiei imaginilor in mediul existentei, ea reprezentind in toate momentele ei o forma de autoafirmare a personailitatii individuale. In cazul de fata nu este vorba de inceroarea artistului modern de a se refugia intr-un limbaj personal, fortat care sa-l poata desprinde de academismul experimentelor; arta naiva nu este o desprindere de sine, nici o eliberare dintr-o atmosfera artistica anume, suprasaturata de formule si stiluri,- ci un reflex arhetipal al sensibilitatii omenesti, un "control" care evoca o realitate primordiala. Artistul naiv se gaseste in situatia ideala de ia prelua realitatea si de a o restitui, pentru acest act dispenisindu-se de metodele culturii plastice. Este o stare de ideala libertate, un salt departe de tot ceea ce inseamna conventionaliism, o renuntare la orice suport artistic clevenit istoric, "o cristalizare a adevarului strabun", sentimentul unei lumi aflata la prima ei dimineata. Fabulosul acestei arte nu se ascunde nici sub modul copilaresc de a privi, in care zonele nevazute dau nastere unor forme fantastice ; aici, in domeniul artei naive, realitatea ne este comunicata, trecuta prin sensibilitatea artistului, pastrindu-si integral farmecul si prospetimea. Realitatea care aici intra direct in opera, fara falsificari sau trucuri, este atit de patrunsa de propriul ei statut incit devine uimitoare.
Imaginea creata de artistul naiv are ceva dintr-o autoproclamare, o indrazneala care exclude orice mesaj cifrat si orice preconceptie. Deoarece artiistul naiv nu, cunoaste, in general "crizele" originalitatii in arta, el accepta netulburat improvizatiile lui formale, tot ceea ce pare a fi expresia emotiei celei mai intime la un moment anumit. In acelasi timp arta naiva se situeaza in afara tutelei modelului folcloric. Este foarte indepartata de ceea ce numim creatia artistilor amatori in care "complexul de profesie" este foarte puternic si ridica pretentii de elaborare si stil. Artistul naiv se destainuie, fara prejudecata stilistica, pe sine insusi sau mai precis realitatea care ii cade sub simturi. El nu utilizeaza in discursul sau nici un cod anume, ci se arata dintr-o data intr-o imagine totala, pentru ca de fiecare data sa reia totul de la inceput.
Cultura romaneasca a prezentului a accept at propunerile artei naive, si aceasta intr-un moment in care contactul cu noile domenii ale cunoasterii fertilizeaza evident creativitatea artei plastice. Din aventura sa fascinanta, artistul naiv aduce in domeniul experientei aspecte ale unei realitati, fie necunoscute, fie secundare, care reprezinta imagini din lumea de fiecare zi si care au fast "uitate". Antistii naivi romani, fie ca este vorba de pictori, fie ca este vorba de sculptori, exprima cu toti nostalgia naturii, a vegetatiei invioratoare ea insasi plina de vitalitate. Ea ofera, totodata, spectaculos plin de promisiuni si intrebari pe care le infatiseaza structurile citadine, un aspect tipic al mutatiilor pe care le traieste cultura populara in procesul tranzitiei sale de la societatea taraneasca la cea urbana.

CONSTANTIN PRUT

Admin
Admin

Mesaje : 18
Data de înscriere : 05/02/2009

Vezi profilul utilizatorului http://halmagiu.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum